Psihanaliza

Psihanaliza, cu al său ”părinte” Sigmund Freud, are drept principiu ce ghidează funcționarea psihicului uman, principiul realității și principiul plăcerii. Printre ideile fundamentale ale lui Freud este noţiunea de comportament uman şi, în consecinţă, direcţia pe care o ia dezvoltarea personalităţii derivă din două tendinţe foarte puternice: pornirea de a supravieţui şi pornirea de a procrea (Roazen, 1975).

Instinctul de supravieţuire are o importanţă secundară şi este legat de o relaţie cu mediul (denumită de Freud realitate). Pornirea de a procrea este însă în mod constant descurajată şi chiar împiedicată de realitate; de aceea sexualitatea are o atât de mare importanţă în descrierea dezvoltării umane de către Freud. Sexualitatea este folosită de el într-un înţeles foarte larg. Sexualitate nu înseamnă numai acele activităţi evident asociate cu sexul, ci toate activităţile care pot fi legate de comportamentul sexual indiferent cât de primar (cum ar fi suptul degetului). Dorinţele sexuale, foarte importante în concepția lui Freud, primesc un termen special – libido (Ursula Șchiopu,2007).

Aşadar viziunea psihanalitică a dezvoltării are la bază principiul libidoului, „iar întreaga dezvoltare a individului este o succesiune de etape ale apariţiei, dezvoltării şi regresiunii libidinale” (Constantin Enăchescu, 1998, p. 36).

Teoria lui Freud identifică trei niveluri ale personalității:

• Superego (supraeu) – reprezintă sistemul normelor social-morale însușite de individ, interiorizate pe bază de deprinderi morale, de motive. Supraeul deține atât o zonă din inconștient cât și una din conștient exercitând control, determinare asupra eu-lui dar și asupra sinelui
• Ego (eu) – forța conștientă, organizatoare ce acționează după principiul realității și implică gândire, rațiune, control, asupra pornirilor tensionate din inconștient.
• Id (sine) – nivelul inconștientului, sediul impulsurilor instinctive, dominate de principiul plăcerii, al reducerii tensiunii, situat în afara raționalului

Freud înparte schimbările de motivație într-o succesiune de etape care se disting prin obiectivele sau activitățile necesare satisfacerii instinctelor individuale: