Uța broscuța

uta-broscuta– OF! totul îmi iese pe dos! se plângea în mod constant Uța, broscuța țestoasă.
Și nu este de mirare: întotdeauna ajunge târziu, este ultima care își termină treaba, niciodată nu primește premii pentru rapididate și, culmea, mai este și somnoroasă.

– Acest lucru trebuie să se schimbe! și-a propus într-o bună zi Uța, sătulă de colegii săi din pădure care o acuzau că nu ar depune suficient efort pentru a-și îndeplini sarcinile.

Și aceasta a ales că nici măcar să nu mai încerce să realizeze activități, nici măcar cele simple cum ar fi strângerea frunzelor uscate căzute din copaci toamna, sau eliminarea pietrelor din drumul către iazului unde se stropeau în zilele fierbinți de vară.

– De ce să mă preocup să fac o treabă care, într-un final o vor termina colegii mei? Mai bine îmi petrec timpul jucându-mă, sau chiar odihnindu-mă … își spunea în gând Uța, broscuța țestoasă, ori de câte ori apărea câte ceva de făcut.

– Nu-i o idee grozavă, spuse Ica, o furnică bătrână și înțeleaptă din pădure. Ceea ce contează cu adevărat nu este să faci treaba într-un timp record, mult mai important este să-l finalizezi în cel mai bun mod cu putință și așa vei primi mereu răsplata de a fi reușit ceea ce ți-ai propus. Nu toate muncile au nevoie de muncitori rapizi. Există activități care necesită timp și efort. Dacă nu încerci, niciodată nu vei ști de ce ești capabilă și mereu te vei întreba dacă vei reuși vreodată … o sfătui cu înțelepciune Ica furnica.

– Prin urmare, este mai bine să încerci și să nu reușești, decât să nu încerci și să trăiești toată viața cu neîncredere! Consecvența și perseverența sunt bune aliate pentru a realiza ceea ce ne propunem, de aceea eu te sfătuiesc măcar să încerci și, până și tu, vei fi surprinsă de ceea ce ești capabilă să faci! … o încurajă Ica.

– Vai Ica! exclamă fericită Uța broscuța. Exact de asta aveam nevoie, de cineva care să mă ajute să înțeleg valoarea efortului! Promit că voi încerca!

Treceau zilele și Uța broscuța își dădea tot interesul în ceea ce făcea. Se simțea fericită cu sine însăși … în fiecare zi reușea puținul pe care și-l propunea, pentru că era conștientă că a făcut tot posibilul pentru a termina bine ceea ce avea de făcut!

– Mi-am găsit fericirea … țipă cât putu de tare Uța broscuța, pentru a o auzi toată pădurea. Ceea ce contează nu este să îți fixezi țeluri mari și imposibile, ci să termini toate acele mici sarcini, care te ajută la îndeplinirea țelurilor mari.


Interpretarea desenului