Testul arborelui

testul-arboreluiIdeea de a utiliza desenul arborelui ca instrument de diagnostic psihologic i-a aparţinut lui Emile Jucker, Consilier de orientare profesională la Fägsvil, cantonul Zurich. Ulterior, un alt psiholog elveţian Ch. Koch, publică un manual (1937) complet cu date statistice: „cercetări experimentale”, un capitol special cu referire la dezvoltarea expresiei grafice la copil, tehnica de interpretare a desenului şi un studiu istorico-cultural asupra simbolismului arborelui.

Tema arborelui solicită proiecţia unei lumi interioare, prin intermediul unor mişcări grafice pe care voinţa conştientă nu le alterează;este proiectat grafic într-un spaţiu simbolic cu semnificaţii arhetipale. Marginile foii capătă semnificaţiile unor limite şi sunt resimţite uneori ca obstacole sau zone de sprijin.

Interpretare:

Pasul nr. 1: se analizează aşezarea în pagină: aşezarea normală este în centru (distanţă de 15% de margini)

  • privim axele + – se îndoaie foaia:
    – partea stângă a paginii: – proiecţia unor aspecte care ţin de trecut, pasivitate, introversie, dependenţă de afectivitatea maternă (depresie)
    – partea dreaptă a paginii: – proiecţii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relaţia cu autoritatea parentală (optimism)
    – partea superioară: – suportă reprezentări care ţin de conştient, relaţia cu aspiraţiile, cerul,proiecţia spirituală
    – partea de jos: – inconştientul, relaţia cu originea, cu pământul, fiecare copac este înrădăcinat în pământ. (conceptul lui Young – inconştientul colectiv pentru că toţi copacii sunt înrădăcinaţi în pământ)
  • semnificaţia fiecărui cadran:
    – partea stângă sus: zona de proiecţie a pasivităţii (zona spectatorului vieţii)
    – partea dreaptă sus: zona confruntării active cu viaţa
    – partea stângă jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixaţii la stadii primitive ale existenţei
    – partea dreaptă jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pământului
  • fiecare colţ este dominat de un semn:
    – colţul din stânga sus: este simbolizat de aer, emergenţă spre afară
    – colţul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiraţie, ceva care se consumă
    – colţul din stânga jos: apa – simbolul inconştientului
    – colţul din dreapta jos: pământul – reprezentări legate de materie, de cădere, de infem.

    Pasul nr. 2: se analizează calitatea desenului, adică mărimea desenului:
    – un copac mic – o persoană care se vede neînsemnată, un eu slab, sentimente de depresie
    – un copac mare – un entuziasm compensatoriu (compensează un anumit deficit)

  • Pasul nr. 3: se analizează perspectiva:
    – copac schiţat – pentru că subiectul nu se implică, fie pt. că este plictisit, fie că este nesigur pe el
    – copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de suport

  • Pasul nr. 4: se analizează calitatea liniilor:
    1. se dă subiectului creion şi gumă şi ne legăm de simbolistica zonei pe care subiectul o şterge – linii putemice : – agresivitate (indivizi agresivi) – linii subţiri: – fragilitate, insecuritate
    2. Subiecţii care desenează la modul impulsiv: – tendinţa de exteriorizare şi impulsivism
    3. Liniile îngrijite : – autocontrol ridicat
    4. Linii prea îngrijite : – rigiditate

    Pasul nr. 5: se urmăreşte simetria:
    – simetric: predomină logicul, raţionalul, controlul – perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care l-au făcut – ex.: controlează dacă au închis uşa de 7 ori), trecerea la act.
    – nesimetric: prezintă tendinţa de exteriorizare necontrolată Omiterea unei anumite părţi a desenului, nu este accidentală – subiectul refuză să se gândească la problema respectivă. Ex.: – nu desenează coroana: – conflict în relaţiile sociale – nu desenează trunchiul: – nu desenează eul

    Pasul nr. 6: umbrirea:- anxietate legată de simbolistica zonei respective – înnegrirea – agresivitate

    Pasul nr. 7: sugestia pe care ne-o crează arborele: dacă este falnic sau caraghios

    Pasul nr. 8: dacă pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbură, înseamnă că în decursul existenţei, a existat un eveniment care l-a marcat pe individ (un accident) – indicele lui Wittgenstein ne spune la ce vârstă s-a produs tragedia respectivă. Se măsoară desenul în mm. Calculăm vârsta în ani şi luni şi împărţim H (înălţimea întregului desen) la vârsta
    – x indicele lui Wittgenstein.
    – măsurăm în mm de jos la punctul unde apare ciotul =h (înălțimea până la care apare ciotul) şi împărţim la x (indicele lui W.)
    – h/x = vârsta traumatismului

    Ex.: – subiectul are 40 ani – arborele are 120 mm – linia stg. este întreruptă la 12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani

    Puncte reper de interpretare a diferitor laturi ale personalităţii, preluate din cartea „Testul Arborelui” de Denise de Castilla:

    1. Introversiunea:
      Arbore foarte mic; • Baza trunchiului închisă sau încercuită; • Situare în stânga paginii ( agăţare de trecut, teamă de a se implica în relaţiile cu ceilalţi, teamă de contact); • Absenţa uneori a coroanei şi frunzişului; • Înnegriri ( anxietate) ; • Coroana complet închisă; • Arborele crescut din ghiveci; • Ramuri schiţate dintr-o singură linie.
    2. Extraversiunea: • Arbore mare; • Frunziş des; • Marginile frunzişului sunt fine, adeseori rotunjite, cu deschideri; • Obiecte diverse desenate în frunziş sau în jurul arborelui ( nevoie de schimbare şi de contact)
    3. Imaturitatea: • Baza foii este luată că bază a arborelui; • Forme repetitive; • Neîndemânare grafica; • Trunchi sudat – trunchi S ( care intră în frunziş, după Koch); • Ramuri desenate dintr-o singură linie Toate aceste caracteristici pot indica o lipsă de maturitate afectivă şi, eventual, o inhibare a dezvoltării intelectuale.
    4. Debilitate: • Forme sărace şi infantile; • Linii frustre şi neregulate; • Stereotipii ( exagerării ale regularităţii); • Absenţa liniei solului; • Ramuri trasate dintr-o singură linie; • Trunchi conic; • Trunchi separat de frunziş printr-o linie.
    5. Anxietate – angoasă: • Înnegrire a liniei solului, rădăcinilor, trunchiului, ramurilor, frunzişului; • Presiune susţinută sau spasmodică; • Arbore mic; • Arbore situat în stânga paginii; • Linii trasate discontinuu; • Arbore foarte stufos; • Ramuri lipsite de frunze.
    6. Nervozitate: • Liniile desenate se întrepătrund, se întretaie şi se amestecă în frunziş; • Frunzişul este neregulat, cu linii confuze; • Înnegriri; • Linii ascuţite ( releva în egală măsură agresivitatea); • Baza trunchiului este barata şi înnegrită; • Apăsare insistentă şi spasmodica; • Linii necontrolate ( control emotiv deficitar); • Linii retuşate, în zigzag.
    7. Tendinţa depresivă: • Frunziş căzut ( tip salcie plângătoare); • Trunchi discontinuu, linii spasmodice; • Arborele este mic, cu ramuri fără frunze, trasate din linii unice; • Porţiuni înnegrite ( semn de angoasa); • Sisteme de linii trasate în direcţii opuse în frunziş; • Semne de nervozitate ( linii discontinue, retuşate…); • Linii uşor trasate ( lipsa de sprijin).
    8. Impulsivitatea: • Ramuri în formă de tub; • Linii aruncate, lansate; • Înnegriri; • Linii spasmodice; • Linii trasate în direcţii opuse.
    9. Agresivitatea: • Unghiuri ascuţite; • Înnegriri; • Linii frânte sau unghiulare; • Săgeţi îndreptate înspre trunchi ( autoagresivitate), sau înspre interior; • Rădăcini nuanţate şi multiple; • Trunchi rugos, înnegrit sau „zebra”; • Ramuri sau frunze ascuţite; • Ramuri tubulare; • Frunze de ilex.
    10. Probleme sexuale: • Rădăcini importante, ascuţite, răsucite, cu linii frânte; • Linia solului haşurata sau în unghi; • Înnegriri la baza arborelui; • Baza arborelui acoperită de tufe şi ierburi; • Ramuri tubulare ( impulsivitate); • Ramuri încrucişate ( ambivalenta); • Arbore crescut în ghiveci;
    11. Nevroze şi psihoze: • Arbore mic sau foarte mare ( sentiment de inferioritate sau exaltare imaginativa); • Înnegriri ( anxietate, angoasa); • Frunziş imens şi apăsător ( control imaginativ deficitar); • Îngustare a trunchiului ( blocaj al încărcăturii afective); • Rădăcini mari şi îndreptate în jos ( probleme sexuale); • Trunchi împărţit în două ( divizare a personalităţii); • Ramuri fără frunze ( lipsa de contact şi schimburi cu altcineva); • Crestături în partea stângă a trunchiului ( traumatism în trecut); • Coroană diformă şi neregulat desenată ( lipsa unei înlănţuiri logice a ideilor); • Forma infantilă (regresie); • Ramuri frontale ( probleme psihologice); • Apăsare spasmodica în trasarea liniilor ( agresivitate); • Repetarea unor motive diferite: cercuri, etc. ( tendinţa obsesionala, perseveraţie); • Încrucişarea ramurilor ( ambivalenţă); • Linii retuşate ( anxietate); • Coroana căzută (tendinţa depresivă); • Forme inautentice ( rupere de realitate).
    12. Alcoolismul: • Linii tremurate; • Linii fine şi fără suport, discontinue câteodată; • Mici semne repetate, înnegriri, forme rotunde în coroană ( tendinţa de perseveraţie); • Coroana căzută ( semn al depresiei); • Lărgiri şi îngustări ale trunchiului ( blocarea încărcăturii afective); • Ramuri întrepătrunse în coroană ( contradicţie intimă); • Arbore crescut din ghiveci ( sentiment de închidere în problemele personale).


Interpretarea desenului